Sunt slingofila. Trimit zilnic, de cateva ori, energie pozitiva spre Diana, pomenind-o in gand ori de cate ori ma invesmant cu panza colorata. Nu-mi imaginez sa fi trecut prin bebelusie, iar mai apoi prin toddlerie fara carpe, copilul meu frumos m-a vrut aproape, sa-mi simta inima ghemuita langa a lui, trecand impreuna printre trotuare, printre ploi, peste orasul subtire.
De cate ori ne legam una de cealalta, dezlegam mangaieri, cu fiecare infasurare risipim iubire cruda, ne imbratisam eliberandu-ne. Cu disperare ma gandesc la clipa care va veni, necrutatoare, atunci cand mersul biped , sigur si iute ii va fi de ajuns si pasii repezi o vor desface din mine prelung, petala cu petala. Cui voi mai povesti florile si in jurul carui trup se vor mai inchide bratele mele?
Vorbim atatea. Despre roti si randuiala culorilor, despre matze stranii si gâze rabdatoare, despre cum dorm frunzele toamna si lumea se rasuceste in coaja ei rece, de pe-o parte pe alta.
O port in dreptul inimii, ca pe o izbanda, niciodata in spate, pentru ca noi vorbim cu ochii.
O port si mirosim impreuna a om intreg.
A om nespart si continuu.
A viu.
 |
| prima poza in sling |
serios daca nu-mi vine sa ma duc s-o iau pe Mara din patut, s-o pun in Bondolino si sa dorm cu ea pe mine :) ar trebui sa existe un job de rascolitor de suflete, ca ai fi de-acolo :)
RăspundețiȘtergere:)Cristina, de fapt puii mici si plapanzi sunt cei care ne rascolesc, facandu-ne roditori. Multumesc.
RăspundețiȘtergereWow, suberb spus, doar tu poti s-o spui atat de bine, felicitari, te admir si te invidiez (pozitiv, se poate asta?).
RăspundețiȘtergereMariamirabela, se poate, se poate, ca si io la fel :)
RăspundețiȘtergereCe frumos ai spus despre purtatul in fata. Bine, despre tot, dar asta a fost cireasa de pe tort:)
RăspundețiȘtergereNici eu nu imi inchipui cum ar fi fost fara sling, cat de saraca as fi fost in amintiri.
o incantare!
RăspundețiȘtergereuff, ce frumos spus! Si eu te invidiez, o s afacem un club de invidiosi pozitivi la tine pe blog
RăspundețiȘtergereStai linistita, o s-o mai porti mult si bine.
RăspundețiȘtergereMutunau a stat in sling pana pe la vreo doi ani si jumatate, (sau 2 si 8 luni). De la un moment dat incolo nu l-am mai putut duce in sling si l-am mutat in Deuter, unde e nu sta asa comod, dar vede lumea de sus :D
♥♥♥
RăspundețiȘtergereMaria, cuvintele tale ma onoreaza, iti multumesc (si pentru invidia pozitiva:) )
RăspundețiȘtergereRalu', hihi, multumesc si ma bucur :)
Andreea, am incercat sa o port in spate pe Natalia, dar era deja maricica si am resimtit dezechilibranta schimbarea centrului de greutate. In plus, as fi stat probabil numai cu capul intors spre spate :). Iti multumesc.
Gratioasa, ma bucur, multumesc pentru vizita.
Andra, voi nu stiti cata invidie zace pe aici la adresa voastra, pozitiva, desigur :) Admiratie, mai precis. Multumesc :)
Mamituni, si dupa 3 ani ce fac? (cred/sper ca inca un copil):) Iti multumesc pentru cuvinte si pentru ideea cu Deuter.
Raluca, ♥♥♥ right back at ya! >:D<
Pai depinde cat va fi de mare si tu de vanjoasa.
RăspundețiȘtergereDe purtat, poti s-o porti mult si bine, daca sunteti amandoua de parere ca e comod. Eu nu l-am mai putut cara pe june decat in spinare, dar altminteri ar mai fi putut sta in sling.
Cred ca sunt destul de aproape clipele in care va prefera mersul in detrimentul slingului, va fi nevoie sa ma desprind si eu emotional, incet, incet, de purtat. Usurele suntem amandoua, inca mai pot, chiar si pe distante mari.
RăspundețiȘtergere