I don't like Julia Roberts. Pot sa traiesc foarte confortabil intr-o lume in care filmele Juliei Roberts nu sunt difuzate, nu-mi place gura ei mare, fandoseala studiata, dramatismul neciobit al rolurilor ei de femeie care se regaseste in cele mai cliseistice moduri, dar aici, in toropeala transpirata de deasupra Texasului, cu radacinile parului carunte de trei centimetri, in rolul asta de femeie insealata, care cara in spate mostenirea rigida a declinului ca un bufet cu vitrina prea vintage ca sa mai cadreze in vreo forma decenta de confort, aici Julia Roberts e sublima.
August: Osage County, tradus teribil de inspirat in romaneste ca Tinutul din mijlocul verii, merge pe poteca marilor tragedii americane, Meryl Streep e o Liz Taylor veninoasa, intr-un rol urias, dansand grotesc pe o margine de cancer, supravietuind printre poezie, caldura si nefericire, ridicandu-se din ratare cu zgomot si furie, intr-un declin colorat si strident, ca un cordon viu care leaga si desparte.
Inconjurata de o familie superficiala, plina de personaje simple din plastic moale, pe care inca le manevreaza ca intr-un disfunctional teatru de marionete, personajul Violet Weston e miezul intregii literaturi clasice americane de ultim secol, neimblanzibila, rautacioasa, incorecta si cinica in posesivitatea-i absoluta.
Uneori brazdat de un umor ascutit ca o lama nevazuta, filmul se construieste rotund, explodand matriarhal torid si claustrofobic, intr-un drum spre moarte croit ascendent printre soare si campii fara capat.
August: Osage County, tradus teribil de inspirat in romaneste ca Tinutul din mijlocul verii, merge pe poteca marilor tragedii americane, Meryl Streep e o Liz Taylor veninoasa, intr-un rol urias, dansand grotesc pe o margine de cancer, supravietuind printre poezie, caldura si nefericire, ridicandu-se din ratare cu zgomot si furie, intr-un declin colorat si strident, ca un cordon viu care leaga si desparte.
Inconjurata de o familie superficiala, plina de personaje simple din plastic moale, pe care inca le manevreaza ca intr-un disfunctional teatru de marionete, personajul Violet Weston e miezul intregii literaturi clasice americane de ultim secol, neimblanzibila, rautacioasa, incorecta si cinica in posesivitatea-i absoluta.
Uneori brazdat de un umor ascutit ca o lama nevazuta, filmul se construieste rotund, explodand matriarhal torid si claustrofobic, intr-un drum spre moarte croit ascendent printre soare si campii fara capat.
E clar, m-ai facut sa vreau, adica sa VREAU sa-l vad! Tocmai pentru ca la fel sunt si eu cu Julia Roberts, si mi-ai trezit o curiozitate care ma roade... Abia astept!
RăspundețiȘtergereE o experienta. Intotdeauna dezagregarile rascolesc, pentru ca le aflam subtil in fiecare dintre noi. Mie mi-e draga Meryl inca de la Bridges of Madison County, aici in alt County, parca mai aspru, mai rigid, mai incins, e vibranta. Si fumeaza ca un sarpe, asta dupa ce filmele atat de corect politice din anii 90-2000 ne-au aratat o viata smokeless. Which it isn't true.
ȘtergereSalutare tuturor!
RăspundețiȘtergereImi place blogul foarte mult!
Daca imi e permis, o sa va invit si pe blogul meu care e pe aceeasi tema a atotputernicei si minunatei iubiri.
Il gasiti la adresa:
http://www.totusi-iubirea.blogspot.ro/
Merci frumos!
Inca o data, felicitari pentru blog!