In casa mea, toamna indiana miroase a zmeura. A zmeura delicata, prizoniera in unturi si prafuri magice, care mangaie. A lavanda fina, ascunsa brat la brat cu parfumata vanilie, in uleiuri tacute, care imi imbraca pielea in catifea, cand noaptea isi poarta luna in frunte, ca o stema.
In casa mea, care nu-mi apartine, imi despletesc timpul cu buzele rezemate de umbra copilului meu, cu buzele prin care Timidul se piteste mirat de propria-i sfiala. Din cand in cand il gust si tremura, povestindu-mi despre tufele incarcate cu zmeura dulce, dintr-un iunie zemos, rasufland a vara. E cald si ochiul meu deseneaza in jurul copilului adormit ferestre colorate, care isi flutura nelinistite batistele mirosind a lavanda si a zambete. Uneori las vantul sa le ravaseasca si atunci mirosul de vara calda ne inunda pielea care isi deschide palmele sa il prinda.
In viata mea, care nu-mi apartine, zmeura miroase a bucurie.
Le multumesc Inei si Alexandrei pentru rasfatul aromat fara de care cuvintele de mai sus nu ar fi fost posibile :)
sunt muta... noroc ca nu trebuie sa vorbesc :)
RăspundețiȘtergerestii? eu cred ca nu te merita internetul. pe bune, ar trebui sa existi doar in carti. sa te cunoasca numai cine merita
Wow, chiar super! sa le folosesti cu plăcere!
RăspundețiȘtergereDragele mele, sunteti prea bune si cuvintele voastre mult prea generoase.
RăspundețiȘtergereImbratisari si multumiri. :)
wow!
RăspundețiȘtergereMonica sustin ce a spus Alexandra. :)
Andreea I , din grupul cu (a) :)
Andreea, delicioasa semnatura! (din grupul cu (a) hihihi) :))
RăspundețiȘtergereIti multumesc, dar nu merit asa cuvinte frumoase...:)
le meriti din plin! :) ... dar eu ma bucur ca existi, aici pe intrnet... altfel nu as fi avut onoarea sa te citesc... cel putin nu acum, cand cartile sunt un vis intangibil.
RăspundețiȘtergereSa le folosesti cu placere!
Gabi, iti multumesc. Onoarea e de partea mea, pentru ca sunt inconjurata aici, pe internet, de oameni speciali, pe care ii admir nespus. Te imbratisez!
RăspundețiȘtergere